Despre Iepuri

Rasele iepurilor de casa sint destul de multe (peste 100), insa numarul celor cu adevarat economice este destul de redus. La alegerea rasei potrivite ne putem orienta dupa urmatoarele criterii: dupa productie: rase de carne, rase de blana, rase mixte (carne si blana) rase de lina si rase de ornament sau de sport; dupa greutate: rase mari (uriase), rase mijlocii si rase mici dupa insusirile blanii rase cu par obisnuit (puf si jar) rase cu par scurt si rase cu par lung (de exemplu lina iepurelui de Angora). In cele ce urmeaza se descriu pe scurt numai rasele de iepuri mai importante, grupate dupa greutate si productia lor principals, care se cresc mai mult si au o insernnatate mai mare pentru tara noastra. Intrucit obiectul principal al cresterii iepurilor il constituie carnea, la prezentarea raselor dupa criteriul greuta^ii se va da o mai mare im­portant raselor mari si mijlocii; asupra raselor mici se va insista mai pu^in, in afara de cele cu blani valoroase Rase mari Uriasul belgian sau Uriasul de Flandra (Geant des Flandres Belgischer Riese — Germ.; Flemish Giant — Engl Gigante di Flandra — It.) este o rasa de carne larg raspindita in tara noastra (fig. 3). Aspect general: lepure mare, carnos, lung de 60—70 cm uneori pina la 90—100 cm si chiar mai lung. Greutatea: la mascul 6—7,5 kg si la femela 7—9,5 kg. Capul: puternic (viguros), la mascul mai mult rotund decit lung si la femela putin alungit si mai fin. Ochii: mari, de culoare inchisa si cu expresie bllnda. Urechile: mari (lungi de 16—18 cm si late de 4—6 cm), nu prea deschise, cu virfurile rotunjite ca o lingura, mo­bile si ^inute in forma de V — spre fata. Gitul: bine legat, relativ scurt si gros; salba aproape inexistenta la mascul si de forma foarte regulata, plata, usor dezvoltata la femela, intinzindu-se pe picioarele din fata (cind sta culcat). Corpul: pieptul larg, linia spinarii dreapta sau putin la-sata si bine dezvoltata; perimetrul toracic de 36—46 cm, crupa rotunjita si lata de 7—9 cm. picioarele: museuloase si robuste, cele din fata drepte si puternice. Unghiile: brune, negricioase sau albe (dupa varietate).. Coada: lunga si dreapta. Blana este cenusiu-ruginie (culoarea iepurelui salbatic), cu puful cenusiu, parul neted si relativ scurt, are aspect de blana deasa, matasoasa si cu luciu usor albastrui-me-talic. Insusiri productive: — rasa viguroasa, rustica, rezistenta si prolifica (6—12 pui la o fatare), care se creste usor; — ajunge la maturitate sexuala la 10 luni (virsta de reproductie), creste repede, se ingrasa usor si da o carne delicioasa si pu^in fibroasa; la nastere, puii cintarese 60—70 g, la 1 luna 700 g, la 2 luni 1,5 kg, la 3 luni 2,4 kg, la 4 luni 3,5 kg, la 5 luni 4,5 kg, la 6 luni 5,2 kg si la 10 luni 6,5—7 kg. Se disting 6 varietati: gri-ruginie (cea mai raspindita), gri-inchis, neagra, albastra, alba si roscata (ultimele trei destul de rare). In climat rece, iepurii au o crestere redusa si prolificitatea lor scade. Devieri de la standard: necorespunzator ca marime si -greutate; cap berbecat; pete la ochi; urechile ascutite sau lasate in jos; salba la femela prea dezvoltata si cu pliuri; ceafa si pieptul ingust; crupa cu denivelari; parul lung sau linos; blana de nuanta galbuie. Marele alb sau Uriasul de Termond (Blanc de Ter-monde — Fr. Weisser Termonde — Germ. Termonde rabbit — Engl.; Bianca di Termonde — It.) este o varie­tate a Uriasului belgian, cu care seamana si din care pro-vine, numai ca este de talie si greutate mai mica. Este destul de raspindit in tara noastra . Aspect general: iepure de talie mare, insa mult mai in-•desat si lung numai de 52—55 cm. Greutatea: 4—5 kg. Capul: la mascul rotunjit si mai prelung la femela. Ochii: de euloare roz (pupila rubinie-inchis si irisul mas deschis). Urechile: mari si puternice, prea putm deschise, cu vir— furile rotunjite (lungi de 16 cm). Gitul: la mascul fara salba si cu o dezvoltare usoara la. femela. Corpul: voluminos si bine legat, cu spatele lat si carnos; perimetrul toracic de 36—40 cm; crupa usor rotunjita si larga (5—7 cm). Picioarele: puternice, cu pulpe musculoase si unghiile albe. Coada: lunga. Blana este mare si alba, cu par des, scurt si matasos. Insusiri productive: rasa rezistenta si destul de prolifica (6—7 pui la c> fa tare); puii la nastere au 50—60 g, la 1 luna 600 g, la 2 luni 1,3 kg, la 3 luni 2,2 kg, la 4 luni 3,1 kg, la 5 luni 3,9 kg; si la 6 luni 4,5 kg; ajung la maturitate sexuala la 8—10 luni; blanitele albe sint mult apreciate, indeosebi pentru: imitarea herminei. Devieri de la standard: necorespunzator ca talie si greu-tate; spinarea inseuata, ochii lipsiti de pigmentatie; ure­chile ascutite; spatele denivelat; parul linos sau prea lung. Berbecul francez (Belier frangais — Fr.; Fran--zosischer Widder — Germ.; Lop French — Engl.; Ariete-francese — It.) denumit uneori si „Rouen", provine din incrucisarea dintre rasele Normand si Berbecul englez. Este un iepure specializat pentru carne, pu^in rustic, cu: o rezistenta scazuta la frig si putin raspindit in tara noastra. Sint trei tipuri: englez, francez si german, dintre care primele doua rezulta din incrucisarea Berbecului englez cu Uriasul belgian . Aspect general: iepure de talie mare, caracterizat prins lungimea exagerata a urechilor sale blegi (de 40 cm) si conforma^ia particular a corpului: partea anterioara scunda (joasa) si spatele ridicat, crupa inalta, lata si ro­tunjita. Greutate: minimum 5 kg masculul si 6 kg femela (maxi­mum 9—12 kg). Capul: mare, berbecat si cu incretituri orbitale. Ochii mari, asortati la culoarea blanii; privirea vioaie. Blana: gri-deschis, gri-inchis, neagra, albastra, pestrita.. cu parul de lungime mijlocie; blanitele se apreciaza pen­tru desimea parului. Insusiri productive: rasa precoce (ajunge la maturitate sexuala la 7—10 luni) si suficient de prolifica (5—7 pui la o fStare); la nastere puii au-60—65 g, la 1 luna 670 g, la 2 luni 1,4 kg, la 3 luni 2,4 kg, la 4 luni 3,3 kg, la 5 luni 4 kg., la 6 luni 4,7 kg, iar la 10 luni 5,6 kg; — se mgrasa user si are o came de calitate superioara Devien de la standard: necorespunzator ca marime si greutate; capul alungit si cu incretituri orbitale putin ac­centuate; ochii prea mici; urechile mai scurte si'putin blegi; labele tarcate cu negru la iepurii cu blana gri. Rase mijlocii Chinchilla (Chinchilla - Fr., Germ., Engl- Cin-«lla - It.) este o rasa creata in Franta, in anul 1910 pnn mcrucisarea iepurelui de „Garenne", Himalaia si Al-bastrul de Beveren. Alaturi de Uriasul belgian, este rasa cea mai raspindita la noi in tara, desi ca origine apartine raselor mici (2-2,5 kg). Se creste mai mult tipul industrial de carne ..Chinchilla mare" (de 3-5 kg), care provine din mcrucisarea cu Uriasul belgian. Blanita sa aminteste de frumoasa culoare gri-cenusiu a unui mic rozator cu ace-lasi nume, onginar din America de Sud (Anzii-Cordilieri) animal cu blana pretioasa (Chinchilla 1 a n i g e r a) Aspect general: corpul alungit, zvelt si bine propor­tional, ammtind de forma iepurelui de padure (de „Ga-renne" — Franta), temperament nervos Greutatea: 2-2,5 kg la tipul mic si 3-5 kg la tipul mare de carne. Capul: de marime potrivita. Ochii: mai mult mici (incercuiti cu par de culoare des­chisa). Urechile: mijlocii (14-16 cm), nu prea late si usor ro- tunjite la virf; putin inclinate spre spate (tivite cu'negru spre virf). Gitul: nu prea puternic, cu salba de marime mijlocie admisa numai pentru femela. Corpul: cu forme scurte, dar fine si elegante. Picioarele: proportionate in raport cu marimea iepurelui.,, cu unghiile brune. Coada: mijlocie (neagra, punctata cu alb spre virf si alba la partea de jos). Blana are un par moale si des, de 2—2,5 cm, jarul alb-negru, iar puful gri-albastrui (culoarea blanitei cenusie-argintata cu nuante albas"tre); pe pintece alb-murdar; gitul de nuanta deschisa; flancurile mai putin deschise decit spatele; sint apreciate exemplarele de culoare mai inchisa. Tnsusiri productive: rasa mixta (pentru carne si blana), precoce (ajunge la maturitate la 7 luni), prolifica (6—10 pui la o fatare), care se creste usor si economic (pe linga carne se obtine o blana de calitate); la nastere, puii de Chinchilla mic cintaresc 45—50 g, la 2 luni 800—900 g, la 3 luni 1,4 kg, la 4 luni 2 kg, la 5 luni 2,5 kg, la 6 luni 3 kg; iar puii de Chinchilla 'mare cintaresc la nastere 50—55 g, la 1 luna 630 g, la 2 luni 1,250 kg, la 3 luni 1,900 kg, la 4 luni 2,500 kg, la 5 luni .3,300 kg, la 6 luni 4,200 kg, la 10 luni 5 kg. Devieri de la standard: corpul subtire (alungit); ochii nu sint bruni, urechile prea mari; unghiile albe; blanita lipsita de aspectul caracteristic (cenusie-argintata, cu nu-ante albastrui); parul prea deschis, impestritat cu fire ruginii; flancurile albicioase. Argintiul francez (Argente de Champagne — Fr. Franzosischer Silber — Germ.; Champagne Silver — Engl.; Argentata di Champagne — It.) este una din cele mai vechi rase, cunoscuta in Franta inca de la inceputul secolului al 18-lea. In tara noastra este putin raspindita si numai in citeva centre se creste in rasa curata .Dupa o zi grea de lucru ascultati Muzica Online Aspect general: talie mare, dar putin masiv. Greutate: masculul 4—4,5 kg si femela 5 kg. Capid: puternic, alungit. Ochii: brani-inchis. Urechile: groase, late, usor rotunjite spre virf si tinute drept (14 cm). Gitul: puternic si destul de scurt, cu salba mica, insa numai la femela. Corpul: alungit si nu prea masiv, cu spatele bine legat si usor arcuit, iar crupa rotunjita. Picioarele: de lungime mijlocie, puternice si musculoase, cu unghiile negre. Coada: mijlocie. Blana are parul semilung, fin, des si matasos, cu as­pect argintiu, pe intregul corp, care se datoreste unui amestec uniform de peri albi, albastrui si negri (jarul de un argint platinat si puful ca o pisla albastra-negricioasa); un semn caracteristic il formeaza un mic smoc de peri albi ingramadi^i in linie pe mijlocul capului, cam la nivelul ochilor (dispus in sens in vers). Insusiri productive: — rasa mixta (pentru carne si blana), precoce (ajunge la maturitate la 7—8 luni), rezis-tenta si prolifica (6—8 pui la o fatare); puii se nasc negri, argintarea incepind la 2 luni si terminindu-se la 5—8 luni; la nastere, puii cintaresc 55 g, la 1 luna 500 g, la 2 luni. 1 kg, la 4 luni 2,3 kg, la 6 luni 3,5 kg; blanita este de calitate superioara. Devieri de la standard: corpul prea scurt; capul neted; urechile inguste si ascutite; gitul sub^ire; picioarele piper- incite; unghiile albe; parul linos sau gros; culoarea blani-tei fara'omogenitate, cu aspect prea inchis ori prea deschis. Albastrul vienez (Bleu de Vienne — Fr.; Blauer Wiener — Germ.; Viena blue rabbit — Engl.; Blu di Vienna — It.) este o rasa creata in Austria (1890) prin incrucisarea intre un Unas belgian si un Argintiu. In t^ra noastra este mai raspindit decit Argintiul francez. Aspect general: in afara de marime, exteriorul aminteste de eel al Uriasului belgian, comportarea este insa mult mai vioaie . Greutatea: 3,5—4 kg. Caput: mare, dar nu berbecat la mascul si mai ingust la femela. Ochii: gri-albastri foarte inchis, privire vioaie. Urechile: lungi si late, rotunjite la virf si drepte (14—15 cm). Gitul: cu salba mica, insa numai la femela Corpul: mai mult cilindric, alungit (45—60 cm) cu spa-tele mare si drept, crupa indesata si rotunjita. Picioarele: puternice (robuste), cu unghiile brune. Coada: mare. Blana are parul semilung, sub^ire, dens si matasos; cu­loarea plumburie-albastra (inchis), uniforma pe tot corpul. Insusiri productive: — rasa mixta (carne si blana), pre-coce (ajunge la maturitate la 8—9 luni) si se ingrasa usor; produce 7—8 pui la o fatare; la nastere puii cintaresc 50—55 g, la 1 luna 550 g, la 2 luni 1 kg, la 3 luni 1,7 kg, la 6 luni 3,4 kg; — blana este mult apreciata in stare naturala. Devieri de la standard: forme scurte, urechi subj;iri sau purtate in V; unghii albe; peri scurti sau albi; aspectul bla-nitei prea deschis sau cenusiu. Albul vienez (Blanc de Vienne — Fr.; Weisser Wiener — Germ.; Vienna white rabbit — Engl.; Bianca di Vienna — It.) provine din incrucisarea raselor Olandeza cu Albastrul vienez (fig. 9). In tara noastra este mai putin raspindit decit Albastrul vienez. Are greutatea vie de 3—4 kg. Ochii sint albastri, iar unghiile albe. Culoarea blanitei este alb-curat; blanitele imita hermina. Neo-Zeelandezul alb (Neo- Zelandais blanc — Fr.; Weisser Neuseelander — Germ.; New-Zealand rabbit — Engl.; Bianca New-Zealand — It.) este o rasa buna pro-ducatoare de carne care concureaza celelalte rase mijlocii. In tara noastra s-a introdus din anul 1962 si se bucura de o larga raspindire (fig. 10). Aspect general: corpul de lungime mijlocie (45—50 cm), cu flancurile carnoase si spetele bine dezvoltate. Greutatea: 4,5 kg la masculul adult si 5,5 kg la femela. Capul: cu o curbura usoara intre ochi si nas. Ochii: stralucitori, de culoare roz. Urechile: de marime mijlocie (15—16 cm), rotunjite spre virf si tinute drept. Picioarele: puternice.'cu unghiile albe. Coada: dreapta, de marime mijlocie. Blana este de culoare alba (curat), cu par des. Devieri de la standard: forme alungite (putin masive); iblana cu par scurt, fin si de suprafatl. Rase mici Sint iepuri cu greutate corporala redusa (1,5—3,5 kg) a caror productie principala o constituie blana lor de calitate si parul (lina de Angora) sau servesc ca animate de experienta in laboratoare. Rasa Alaska, cunoscuta si sub denumirea de ,,rasa neagra ruseasca", este un iepure mic si indesat (2—3 kg), cu blana neagra (seamana cu blana neagra a vulpii de Alaska). Ajunge la maturitate sexuala la 7—8 luni, pro­duce 5—6 pui la o fatare si este destul de rezistent. Rasa Havana are forme elegante si osatura fina; cintareste 2~-2,5 kg la virsta de 8—12 luni. Blana are culoarea bruna-inchis (jarul castaniu, iar puful albastru pe spate si cafeniu pe pintece). Rasa Olandeza are corpul mic si indesat si nu cintareste mai mult de 2,5 kg. Blana este baltata si deci putin valoroasa; partea anterioara a corpului este alba, cu exceptia urechilor si a capului care sint negre; jumatatea posterioara este neagra si picioarele albe (mansete). Se apreciaza pentru carnea gustoasa si ca animal de expe­rience. Femelele sint bune mame pentru iepurasi, in care scop se folosesc ca doici la rasele prolifice. Rasa Himalaia. (ruseasca) are corpul lunguiet, capul mare si urechile scurte. Greutatea corporala este de 2—2,5 kg. Blani^a este de culoare alba, in afara de urechi, bot, labe si coada, care sint negre. La.nastere puii sint albf si apoi devin fumurii. Se foloseste ca animal pentru expe­rience de laborator. Rasa Hermelina (rasa poloneza) se caracterizeaza prin animale mici, cu greutatea vie de 1,5—2 kg. Urechile1 sint scurte (6—9 cm) si ochi rosii. Blana este alba, cu par scurt si matasos, mult apreciata pentru imitarea herminei. Rasa Rex (rasa franceza) de talie ceva mai mare (ajunge la 3—3,5 kg), este renumita prin blana sa de calitate (fara jar, cu puful drept, des, matasos, uniform, cu aspect de catifea, avind o lungime de minimum 15 mm). Este un iepure gingas si se creste mai mult in apusul Europei. Cea mai veche rasa si apreciata prin calitatile blanii este Castor-rexul (cu blana bruna). Rasa Angora este singura rasa ce se creste pen­tru parul ei. Pina la dezvoltarea industriei fibrelor sinte-tice, iepurele de Angora era destul de raspindit si pretuit pentru lina sa de calitate superioara (fina, matasoasa, cal-duroasa), folosita in industria textila si tricotaje, de fetru etc. Se pare insa ca fibrele artificiale nu pot inlocui in totalitate calitatile naturale ale linurilor si pe piata apusene se face din nou simtita nevoia productiel de lina Angora. Este un iepure nu prea mare (3—3,5 kg), producator de par linos, care se tunde. Ajunge la maturitatea se-xuala la 1 an si produce 5—6 pui la o fatare (la nastere puii cintaresc 40—45 g, la 1 luna 500 g, la 2 luni 850 g, la 4 luni 1,9 kg, la 6 luni 2,5 kg, iar la 10 luni 3 kg). Parul este lung, linos (10—30 cm), cu o produc^ie anuala de 200—300 g la mascul si de 300—400 g la femela. Cu-loarea cea mai apreciata este cea alba; in cadrul rasei sint iepuri cu blana de diferite culori: neagra, albastra-inchis, bruna-havan, dar cresterea acestora este mai pu-tin raspindiita.